Yagi 432,5MHz - simulare Matlab: Diferență între versiuni
Fără descriere a modificării |
|||
| (Nu s-au afișat 4 versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
| Linia 2: | Linia 2: | ||
Mai întâi se crează un obiect de tip yagiUda, în configurația standard. Se observă că nu este specificat nici un parametru suplimentar, nici măcar frecvența de lucru. Aceste proprietăți pot fi date odată cu creearea obiectului de tip antenă sau pot fi adăugate ulterior. Pentru simulare este mai util să creezi un obiect implicit deoarece flexibilitatea de a adăuga sau modifica ulterior orice proprietate este păstratâ fără a necesita definirea completă încă de la începutul simulării. | Mai întâi se crează un obiect de tip yagiUda, în configurația standard. Se observă că nu este specificat nici un parametru suplimentar, nici măcar frecvența de lucru. Aceste proprietăți pot fi date odată cu creearea obiectului de tip antenă sau pot fi adăugate ulterior. Pentru simulare este mai util să creezi un obiect implicit deoarece flexibilitatea de a adăuga sau modifica ulterior orice proprietate este păstratâ fără a necesita definirea completă încă de la începutul simulării. | ||
< | <syntaxhighlight lang="Matlab"> | ||
ant = yagiUda; | ant = yagiUda; | ||
show(ant); | show(ant); | ||
</ | </syntaxhighlight> | ||
[[Fișier:Yagi.png|none|480px|Yagi]] | [[Fișier:Yagi.png|none|480px|Yagi]] | ||
==Analiza directivității== | ==Analiza directivității== | ||
===Vizualizare 3D=== | ===Vizualizare 3D=== | ||
Pentru reprezentarea câmpului radiant trebuie aleasă frecvența de lucru. Pot fi specificate azimutul și elevația. Dacă nu sunt specificate, Matlab ia în considerare ca valori implicite un azimut cuprins între -180 și +180 (în pași de 5 grade) și o elevație cuprinsă între -90 și +90 de grade, cu aceeași valoare de incrementare (pași de 5 grade). Implicit, graficul este în decibeli. | Pentru reprezentarea câmpului radiant trebuie aleasă frecvența de lucru. Pot fi specificate azimutul și elevația. Dacă nu sunt specificate, [[Matlab]] ia în considerare ca valori implicite un azimut cuprins între -180 și +180 (în pași de 5 grade) și o elevație cuprinsă între -90 și +90 de grade, cu aceeași valoare de incrementare (pași de 5 grade). Implicit, graficul este în decibeli. | ||
< | <syntaxhighlight lang="Matlab"> | ||
freq = 432.5e6; % frecvența de lucru este 432.5 MHz | freq = 432.5e6; % frecvența de lucru este 432.5 MHz | ||
pattern(ant, freq); | pattern(ant, freq); | ||
</ | </syntaxhighlight> | ||
[[Fișier:Câmp radiant.png|none|480px|Câmp radiant]] | [[Fișier:Câmp radiant.png|none|480px|Câmp radiant]] | ||
Desigur, se pot inspecta segmente ale câmpului radiant folosind intervale diverse pentru azimut și elevație, în notația standard Matlab (vector, [de-la:pas:la]). Iată cum ar arăta un segment de azimut de la 0 la 90 de grade și elevație de la 0 la 90 de grade: | Desigur, se pot inspecta segmente ale câmpului radiant folosind intervale diverse pentru azimut și elevație, în notația standard [[Matlab]] (vector, [de-la:pas:la]). Iată cum ar arăta un segment de azimut de la 0 la 90 de grade și elevație de la 0 la 90 de grade: | ||
< | <syntaxhighlight lang="Matlab"> | ||
pattern(ant, freq, 0:1:90, 0:1:90); | pattern(ant, freq, 0:1:90, 0:1:90); | ||
</ | </syntaxhighlight> | ||
[[Fișier:Câmp radiant, 90 grade - 1.png|330px|Câmp radiant, 90 grade - 1]] | [[Fișier:Câmp radiant, 90 grade - 1.png|330px|Câmp radiant, 90 grade - 1]] | ||
[[Fișier:Câmp radiant, 90 grade - 2.png|330px|Câmp radiant, 90 grade - 2]] | [[Fișier:Câmp radiant, 90 grade - 2.png|330px|Câmp radiant, 90 grade - 2]] | ||
| Linia 24: | Linia 24: | ||
Putem modifica antena Yagi standard<ref name="custome_antenna">Pentru un exemplu de modelare a unei antene complet customizate, vezi link-urile externe și [https://www.mathworks.com/help/antenna/ref/quadcustom.html acest exemplu]</ref>. De pildă, adăugăm mai multe elemente directoare: | Putem modifica antena Yagi standard<ref name="custome_antenna">Pentru un exemplu de modelare a unei antene complet customizate, vezi link-urile externe și [https://www.mathworks.com/help/antenna/ref/quadcustom.html acest exemplu]</ref>. De pildă, adăugăm mai multe elemente directoare: | ||
< | <syntaxhighlight lang="Matlab"> | ||
ant.NumDirectors = 11; | ant.NumDirectors = 11; | ||
show(ant); | show(ant); | ||
</ | </syntaxhighlight> | ||
Cu modificarea corespunzătoare a directivității câmpului radiant: | Cu modificarea corespunzătoare a directivității câmpului radiant: | ||
[[Fișier:Câmp radiant cu 13 elemente.png|none|480px|Câmp radiant cu 13 elemente]] | [[Fișier:Câmp radiant cu 13 elemente.png|none|480px|Câmp radiant cu 13 elemente]] | ||
| Linia 33: | Linia 33: | ||
===Vizualizare 2D=== | ===Vizualizare 2D=== | ||
Se pot analiza secțiuni ale anvelopei de directivitate în diferite planuri. Directivitatea poate fi reprezentată grafic în coordonate polare sau carteziene. De pildă, directivitatea în planul elevației pentru antena de mai sus poate fi afișat cu comanda: | Se pot analiza secțiuni ale anvelopei de directivitate în diferite planuri. Directivitatea poate fi reprezentată grafic în coordonate polare sau carteziene. De pildă, directivitatea în planul elevației pentru antena de mai sus poate fi afișat cu comanda: | ||
< | <syntaxhighlight lang="Matlab"> | ||
pattern(ant, freq, 0, 0:1:360); | pattern(ant, freq, 0, 0:1:360); | ||
</ | </syntaxhighlight> | ||
[[Fișier:Yagi - directivitate.png|none|480px|Yagi - directivitate]] | [[Fișier:Yagi - directivitate.png|none|480px|Yagi - directivitate]] | ||
Se observă un lob de maxim la 0 grade (-0,93dBi). Se poate analiza cum variază directivitatea la diverse valori ale azimutului și alevației. De pildă, iată directivitatea în planul elevației, la trei valori diferite ale azimutului: | Se observă un lob de maxim la 0 grade (-0,93dBi). Se poate analiza cum variază directivitatea la diverse valori ale azimutului și alevației. De pildă, iată directivitatea în planul elevației, la trei valori diferite ale azimutului: | ||
| Linia 52: | Linia 52: | ||
* Polarizarea circulară stângă (LHCP); | * Polarizarea circulară stângă (LHCP); | ||
Imaginea de mai jos surprinde reprezentarea grafică a a directivității vectorului magnetic a CEM<ref name="prostatata_antenei">Va genera o imagine care seamănă perfect cu o prostată :)</ref>: | Imaginea de mai jos surprinde reprezentarea grafică a a directivității vectorului magnetic a CEM<ref name="prostatata_antenei">Va genera o imagine care seamănă perfect cu o prostată :)</ref>: | ||
< | <syntaxhighlight lang="Matlab"> | ||
pattern(ant, freq, 'Polarization', 'H'); | pattern(ant, freq, 'Polarization', 'H'); | ||
</ | </syntaxhighlight> | ||
[[Fișier:Directivitate - H.png|none|480px|Directivitate - H]] | [[Fișier:Directivitate - H.png|none|480px|Directivitate - H]] | ||
===Directivitatea în coordonate carteziene=== | ===Directivitatea în coordonate carteziene=== | ||
Prin modificarea parametrului [[CoordinateSystem]] se poate alege sistemul de coordonate în care dorim reprezentarea. Implicit, valoarea parametrului este ''polar''. Schimbat în ''rectangular'' permite reprezentarea în coordonate carteziene: | Prin modificarea parametrului [[CoordinateSystem]] se poate alege sistemul de coordonate în care dorim reprezentarea. Implicit, valoarea parametrului este ''polar''. Schimbat în ''rectangular'' permite reprezentarea în coordonate carteziene: | ||
< | <syntaxhighlight lang="Matlab"> | ||
pattern(ant, freq, 0:1:360, 30, 'CoordinateSystem', 'rectangular'); | pattern(ant, freq, 0:1:360, 30, 'CoordinateSystem', 'rectangular'); | ||
</ | </syntaxhighlight> | ||
[[Fișier:Directivitate în coordonate carteziene.png|none|640px|Directivitate în coordonate carteziene]] | [[Fișier:Directivitate în coordonate carteziene.png|none|640px|Directivitate în coordonate carteziene]] | ||
===Graficul directivității la frecvențe multiple=== | ===Graficul directivității la frecvențe multiple=== | ||
Pentru a afișa directivitatea la mai multe frecvențe pe același grafic, parametrul [[PlotStyle]] trebuie modificat din [[Overlay]] (valoare implicită) în [[Waterfall]]. Această funcționalitate este deosebit de utilă în analiza antenelor de bandă largă. Secvența de mai jos afișează directivitatea pentru 432,5 și 440 MHz: | Pentru a afișa directivitatea la mai multe frecvențe pe același grafic, parametrul [[PlotStyle]] trebuie modificat din [[Overlay]] (valoare implicită) în [[Waterfall]]. Această funcționalitate este deosebit de utilă în analiza antenelor de bandă largă. Secvența de mai jos afișează directivitatea pentru 432,5 și 440 MHz: | ||
< | <syntaxhighlight lang="Matlab"> | ||
pattern(ant, [432.5e6 440e6], 0, 1:1:360, 'PlotStyle', 'waterfall', ... | pattern(ant, [432.5e6 440e6], 0, 1:1:360, 'PlotStyle', 'waterfall', ... | ||
'CoordinateSystem', 'rectangular'); | 'CoordinateSystem', 'rectangular'); | ||
</ | </syntaxhighlight> | ||
[[Fișier:Directivitate la două frecvențe diferite.png|none|640px|Directivitate la două frecvențe diferite]] | [[Fișier:Directivitate la două frecvențe diferite.png|none|640px|Directivitate la două frecvențe diferite]] | ||
===Graficul U-V=== | ===Graficul U-V=== | ||
A treia opțiune pentru parametrul [[CoordinateSystem]] este ''uv''. Aceasta va afișa graficul directivității în sistemul de coordonate [[u-v]]. Funcționalitatea este deosebit de utilă pentru analiza lobilor directivității unei rețele de antene: | A treia opțiune pentru parametrul [[CoordinateSystem]] este ''uv''. Aceasta va afișa graficul directivității în sistemul de coordonate [[u-v]]. Funcționalitatea este deosebit de utilă pentru analiza lobilor directivității unei rețele de antene: | ||
< | <syntaxhighlight lang="Matlab"> | ||
pattern(ant, freq, 'CoordinateSystem', 'uv'); | pattern(ant, freq, 'CoordinateSystem', 'uv'); | ||
</ | </syntaxhighlight> | ||
[[Fișier:Directivitatea în coordonate U-V.png|none|640px|Directivitatea în coordonate U-V]] | [[Fișier:Directivitatea în coordonate U-V.png|none|640px|Directivitatea în coordonate U-V]] | ||
===Graficul câmpului electric și al puterii=== | ===Graficul câmpului electric și al puterii=== | ||
Funcția [https://www.mathworks.com/help/antenna/ref/pattern.html pattern] permite deasemenea afișarea grafică a caracteristicilor linare ale CEM, prin modificarea parametrului [[Type]]. Valoarea implicită este ''directivity''. Poate fi setat cu opțiunea ''efield'' pentru a afișa magnitudinea câmpului electric: | Funcția [https://www.mathworks.com/help/antenna/ref/pattern.html pattern] permite deasemenea afișarea grafică a caracteristicilor linare ale CEM, prin modificarea parametrului [[Type]]. Valoarea implicită este ''directivity''. Poate fi setat cu opțiunea ''efield'' pentru a afișa magnitudinea câmpului electric: | ||
< | <syntaxhighlight lang="Matlab"> | ||
pattern(ant, freq, 'Type', 'efield', 'Normalize', true); | pattern(ant, freq, 'Type', 'efield', 'Normalize', true); | ||
</ | </syntaxhighlight> | ||
[[Fișier:Graficul distribuției energiei câmpului electric.png|none|640px|Graficul distribuției energiei câmpului electric]] | [[Fișier:Graficul distribuției energiei câmpului electric.png|none|640px|Graficul distribuției energiei câmpului electric]] | ||
===Lățimea fasciculului=== | ===Lățimea fasciculului=== | ||
Fasciculul principal reprezintă regiunea de radiație maximă, respectiv pe aza <math>z</math> în cazul acestui model. Limitele unghiului solid care definesc înjumătățirea magnitudinii radiației (50% sau -3 dB) se numește fascicul de semi-putere (sau [[HPBW]] – ''Half Power Bandwidth''). Dacă se dorește măsurarea fasciculului principal de radiație în planul elevației, se poate utiliza: | Fasciculul principal reprezintă regiunea de radiație maximă, respectiv pe aza <math>z</math> în cazul acestui model. Limitele unghiului solid care definesc înjumătățirea magnitudinii radiației (50% sau -3 dB) se numește fascicul de semi-putere (sau [[HPBW]] – ''Half Power Bandwidth''). Dacă se dorește măsurarea fasciculului principal de radiație în planul elevației, se poate utiliza: | ||
< | <syntaxhighlight lang="Matlab"> | ||
[bw, angles] = beamwidth(ant, freq, 0, 1:1:360) | [bw, angles] = beamwidth(ant, freq, 0, 1:1:360) | ||
| Linia 94: | Linia 96: | ||
38 142 | 38 142 | ||
</ | </syntaxhighlight> | ||
Fasciculul este calculat la o singură frecvență și într-un plan specificat prin alegerea valorilor de azimut și elevație. În exemplul de mai sus se observă că, pe axa <math>z</math>, lățimea fasciculului principal este de 104 grade și este situat într-un plan localizat undeva între 38 și 142 grade în planul elevației. Pentru o direcție arbitrară cu un azimut de 20 de grade, de pildă, valorile vor fi diferite: | Fasciculul este calculat la o singură frecvență și într-un plan specificat prin alegerea valorilor de azimut și elevație. În exemplul de mai sus se observă că, pe axa <math>z</math>, lățimea fasciculului principal este de 104 grade și este situat într-un plan localizat undeva între 38 și 142 grade în planul elevației. Pentru o direcție arbitrară cu un azimut de 20 de grade, de pildă, valorile vor fi diferite: | ||
< | <syntaxhighlight lang="Matlab"> | ||
[bw, angles] = beamwidth(ant, freq, 20, 1:1:360) | [bw, angles] = beamwidth(ant, freq, 20, 1:1:360) | ||
| Linia 106: | Linia 108: | ||
30 150 | 30 150 | ||
</ | </syntaxhighlight> | ||
==Note== | ==Note== | ||
Versiunea curentă din 25 ianuarie 2026 01:37
Acest exemplu arată cum se poate vizualiza câmpul îndepărtat al unei antene Yagi. Aspectul câmpului radiant poate fi afișat cu ajutorul funcției pattern care acceptă mai multe opțiuni și parametri.
Mai întâi se crează un obiect de tip yagiUda, în configurația standard. Se observă că nu este specificat nici un parametru suplimentar, nici măcar frecvența de lucru. Aceste proprietăți pot fi date odată cu creearea obiectului de tip antenă sau pot fi adăugate ulterior. Pentru simulare este mai util să creezi un obiect implicit deoarece flexibilitatea de a adăuga sau modifica ulterior orice proprietate este păstratâ fără a necesita definirea completă încă de la începutul simulării.
ant = yagiUda;
show(ant);

Analiza directivității
Vizualizare 3D
Pentru reprezentarea câmpului radiant trebuie aleasă frecvența de lucru. Pot fi specificate azimutul și elevația. Dacă nu sunt specificate, Matlab ia în considerare ca valori implicite un azimut cuprins între -180 și +180 (în pași de 5 grade) și o elevație cuprinsă între -90 și +90 de grade, cu aceeași valoare de incrementare (pași de 5 grade). Implicit, graficul este în decibeli.
freq = 432.5e6; % frecvența de lucru este 432.5 MHz
pattern(ant, freq);

Desigur, se pot inspecta segmente ale câmpului radiant folosind intervale diverse pentru azimut și elevație, în notația standard Matlab (vector, [de-la:pas:la]). Iată cum ar arăta un segment de azimut de la 0 la 90 de grade și elevație de la 0 la 90 de grade:
pattern(ant, freq, 0:1:90, 0:1:90);
Eroare la generarea previzualizării: Fișier lipsă
Eroare la generarea previzualizării: Fișier lipsă
Putem modifica antena Yagi standard[1]. De pildă, adăugăm mai multe elemente directoare:
ant.NumDirectors = 11;
show(ant);
Cu modificarea corespunzătoare a directivității câmpului radiant:
Vizualizare 2D
Se pot analiza secțiuni ale anvelopei de directivitate în diferite planuri. Directivitatea poate fi reprezentată grafic în coordonate polare sau carteziene. De pildă, directivitatea în planul elevației pentru antena de mai sus poate fi afișat cu comanda:
pattern(ant, freq, 0, 0:1:360);

Se observă un lob de maxim la 0 grade (-0,93dBi). Se poate analiza cum variază directivitatea la diverse valori ale azimutului și alevației. De pildă, iată directivitatea în planul elevației, la trei valori diferite ale azimutului:

Polarizare
O caracteristică esențială a antenei este polarizarea câmpului radiant; la o distanță suficient de mare unda emisă poate fi considerată o undă plană ce se propagă după direcția vectorului de poziție , al cărui modul este:
unde:
- r - distanța față de antenă;
- D - lungimea antenei;
- λ - lungime de undă radiată.
Implicit, funcția pattern generează reprezentarea directivității globale. Directivitatea componentelor diferite a câmpului electromagnetic poate fi reprezentată și separat cu ajutorul parametrului Polarization. Opțiunile disponibile sunt:
- Cămpul electric (V) sau componenta CEM[2] în plan elevațional;
- Câmpul magnetic (H) sau componenta CEM în plan azimutal;
- Polarizarea circulară dreaptă (RHCP);
- Polarizarea circulară stângă (LHCP);
Imaginea de mai jos surprinde reprezentarea grafică a a directivității vectorului magnetic a CEM[3]:
pattern(ant, freq, 'Polarization', 'H');

Directivitatea în coordonate carteziene
Prin modificarea parametrului CoordinateSystem se poate alege sistemul de coordonate în care dorim reprezentarea. Implicit, valoarea parametrului este polar. Schimbat în rectangular permite reprezentarea în coordonate carteziene:
pattern(ant, freq, 0:1:360, 30, 'CoordinateSystem', 'rectangular');

Graficul directivității la frecvențe multiple
Pentru a afișa directivitatea la mai multe frecvențe pe același grafic, parametrul PlotStyle trebuie modificat din Overlay (valoare implicită) în Waterfall. Această funcționalitate este deosebit de utilă în analiza antenelor de bandă largă. Secvența de mai jos afișează directivitatea pentru 432,5 și 440 MHz:
pattern(ant, [432.5e6 440e6], 0, 1:1:360, 'PlotStyle', 'waterfall', ...
'CoordinateSystem', 'rectangular');

Graficul U-V
A treia opțiune pentru parametrul CoordinateSystem este uv. Aceasta va afișa graficul directivității în sistemul de coordonate u-v. Funcționalitatea este deosebit de utilă pentru analiza lobilor directivității unei rețele de antene:
pattern(ant, freq, 'CoordinateSystem', 'uv');

Graficul câmpului electric și al puterii
Funcția pattern permite deasemenea afișarea grafică a caracteristicilor linare ale CEM, prin modificarea parametrului Type. Valoarea implicită este directivity. Poate fi setat cu opțiunea efield pentru a afișa magnitudinea câmpului electric:
pattern(ant, freq, 'Type', 'efield', 'Normalize', true);

Lățimea fasciculului
Fasciculul principal reprezintă regiunea de radiație maximă, respectiv pe aza în cazul acestui model. Limitele unghiului solid care definesc înjumătățirea magnitudinii radiației (50% sau -3 dB) se numește fascicul de semi-putere (sau HPBW – Half Power Bandwidth). Dacă se dorește măsurarea fasciculului principal de radiație în planul elevației, se poate utiliza:
[bw, angles] = beamwidth(ant, freq, 0, 1:1:360)
bw =
104.0000
angles =
38 142
Fasciculul este calculat la o singură frecvență și într-un plan specificat prin alegerea valorilor de azimut și elevație. În exemplul de mai sus se observă că, pe axa , lățimea fasciculului principal este de 104 grade și este situat într-un plan localizat undeva între 38 și 142 grade în planul elevației. Pentru o direcție arbitrară cu un azimut de 20 de grade, de pildă, valorile vor fi diferite:
[bw, angles] = beamwidth(ant, freq, 20, 1:1:360)
bw =
120.0000
angles =
30 150
Note
- ↑ Pentru un exemplu de modelare a unei antene complet customizate, vezi link-urile externe și acest exemplu
- ↑ Câmp ElectroMagnetic
- ↑ Va genera o imagine care seamănă perfect cu o prostată :)