Despre FPGA-uri: Diferență între versiuni
Fără descriere a modificării |
|||
| (Nu s-au afișat 40 de versiuni intermediare efectuate de același utilizator) | |||
| Linia 1: | Linia 1: | ||
__TOC__ | |||
Recent m-a cuprins "febra" circuitelor reprogramabile. Pentru cei mai puțin familiarizați cu acest domeniu, un circuit reprogramabil este compus dintr-un număr foarte mare de porți logice care se pot interconecta prin programarea unor conexiuni la nivelul matricei de siliciu. Programarea se face cu ajutorul unor platforme dedicate și printr-un limbaj cu care se poate proiecta un circuit la nivel hardware – [[HDL]]. Interconectarea suportă un număr aproape infinit de configurații. Astfel se poate proiecta la nivel hardware o configurație completă de porți logice care, împreună, generează o anumită funcționalitate. Marele avantaj este că, spre deosebire de circuitele cu logică predefinită, configurația unui circuit programabil poate fi modificată hardware prin... software. Circuitele cu logică [re]programabilă au mai multe avantaje, dar cele mai importante sunt cele legate de timpul și costul de implementare. De pildă, costurile de producție ale unui circuit specializat ([[ASIC]] – Application Specific Integrated Circuit) sunt de ordinul milioanelor de dolari din cauză că producția matricei de siliciu este foarte scumpă. În cazul unor erori, această matrice practic se aruncă la coș și trebuie luat totul de la capăt. Aceeași logică poate fi creată într-un circuit cu logică programabilă iar, în cazul unor erori, pur și simplu trebuie doar schimbat codul software care definește partea de hardware. Avantajul este evident. Din seria circuitelor cu logică programabilă, cele mai importante sunt [https://en.wikipedia.org/wiki/Complex_programmable_logic_device CPLD]-urile (Complex Programmable Logic Device[s]) și [https://ro.wikipedia.org/wiki/FPGA FPGA]-urile (Field Programmable Graphic Arrays). Sunt mai multe diferențe între cele două categorii, dar principala diferență ''funcțională'' este că FPGA-urile au nevoie de o memorie externă (poate fi chiar un microcontroller) pentru a stoca configurația, care se încarcă în circuit la pornire. Pentru mai multe detalii [https://en.wikipedia.org/wiki/Complex_programmable_logic_device#Features aici, în secțiunea "Features"]. | Recent m-a cuprins "febra" circuitelor reprogramabile. Pentru cei mai puțin familiarizați cu acest domeniu, un circuit reprogramabil este compus dintr-un număr foarte mare de porți logice care se pot interconecta prin programarea unor conexiuni la nivelul matricei de siliciu. Programarea se face cu ajutorul unor platforme dedicate și printr-un limbaj cu care se poate proiecta un circuit la nivel hardware – [[HDL]]. Interconectarea suportă un număr aproape infinit de configurații. Astfel se poate proiecta la nivel hardware o configurație completă de porți logice care, împreună, generează o anumită funcționalitate. Marele avantaj este că, spre deosebire de circuitele cu logică predefinită, configurația unui circuit programabil poate fi modificată hardware prin... software. Circuitele cu logică [re]programabilă au mai multe avantaje, dar cele mai importante sunt cele legate de timpul și costul de implementare. De pildă, costurile de producție ale unui circuit specializat ([[ASIC]] – Application Specific Integrated Circuit) sunt de ordinul milioanelor de dolari din cauză că producția matricei de siliciu este foarte scumpă. În cazul unor erori, această matrice practic se aruncă la coș și trebuie luat totul de la capăt. Aceeași logică poate fi creată într-un circuit cu logică programabilă iar, în cazul unor erori, pur și simplu trebuie doar schimbat codul software care definește partea de hardware. Avantajul este evident. Din seria circuitelor cu logică programabilă, cele mai importante sunt [https://en.wikipedia.org/wiki/Complex_programmable_logic_device CPLD]-urile (Complex Programmable Logic Device[s]) și [https://ro.wikipedia.org/wiki/FPGA FPGA]-urile (Field Programmable Graphic Arrays). Sunt mai multe diferențe între cele două categorii, dar principala diferență ''funcțională'' este că FPGA-urile au nevoie de o memorie externă (poate fi chiar un microcontroller) pentru a stoca configurația, care se încarcă în circuit la pornire. Pentru mai multe detalii [https://en.wikipedia.org/wiki/Complex_programmable_logic_device#Features aici, în secțiunea "Features"]. | ||
| Linia 4: | Linia 5: | ||
Nu în ultimul rând trebuie menționat că există pe piața producătorilor de FPGA jucători mai mici decât [https://www.intel.com/content/www/us/en/products/programmable.html Intel] (fost Altera) și [https://www.xilinx.com Xilinx]. [http://www.latticesemi.com/ Lattice], de pildă, este specializat pe nișa circuitelor cu logică programabilă compacte, pentru dispozitive mobile și dedicate DSP ceea ce le face să fie foarte atrăgătoare pentru multe proiecte de radioamatorism care nu necesită complexitatea unor circuite cu foarte multe circuite logice. | Nu în ultimul rând trebuie menționat că există pe piața producătorilor de FPGA jucători mai mici decât [https://www.intel.com/content/www/us/en/products/programmable.html Intel] (fost Altera) și [https://www.xilinx.com Xilinx]. [http://www.latticesemi.com/ Lattice], de pildă, este specializat pe nișa circuitelor cu logică programabilă compacte, pentru dispozitive mobile și dedicate DSP ceea ce le face să fie foarte atrăgătoare pentru multe proiecte de radioamatorism care nu necesită complexitatea unor circuite cu foarte multe circuite logice. | ||
'''1/11/2026''' | |||
Aceste pagini reprezintă o colecție de informații obținute din diverse experimente personale. Deoarece volumul de informații a crescut, pe 1 noiembrie 2026 le-am organizat mai structurat, pe domenii de experimente. | |||
==Link-uri interne== | |||
* [[FPGA Toolchains — Suite de dezvoltare: TerosHDL|Toolchains — Suite de dezvoltare FPGA]] - în aceste pagini sunt informații despre diverse suite de dezvoltare care pot fi utilizate pe diverse platforme. Aici se găsesc și informații despre setarea mediului TerosHDL pentru dezvoltare HDL pe Mac. | |||
* [[Comenzi TCL în Vivado]] | |||
* [[Interfața Tcl în Vivado]] | |||
* [[Despre Arty Z7]] — Am achiziționat această placă pentru experimente HDL pe platforme Xilinx. Aici sunt informații despre ea. | |||
==Documentație== | |||
* [[Comparație între diverse plăci de dezvoltare cu FPGA|Comparație între diverse plăci de dezvoltare cu FPGA]] | |||
* [[Digilent Arty A7-100T vs Arty Z7 (Zynq-7000 Z7020)|Comparație între Digilent Arty A7-100T și Arty Z7 (Zynq-7000 Z7020)]] | |||
* [[Bazele arhitecturii FPGA pentru începători|Bazele arhitecturii FPGA presupunând că ești un începător]] | |||
* [[Ce este conceptul de "hardware lichid"|Ce face conceptul de „hardware lichid” atât de special?]] | |||
* [[Proiecte FPGA pentru radioamatori]] | |||
==Exemple== | ==Exemple== | ||
* [[Numărător pe 4 biți]] - [[VHDL]] | |||
* [[Divizor cu 16]] – [[Verilog]] | * [[Divizor cu 16]] – [[Verilog]] | ||
* [[Sincronizare verticală pentru semnal video]] – [[Verilog]] | * [[Sincronizare verticală pentru semnal video]] – [[Verilog]] | ||
* [[Porți logice]] - [[Verilog]] | |||
==Cursuri recomandate== | ==Cursuri recomandate== | ||
| Linia 15: | Linia 34: | ||
* Expanded FPGA Training with NIOS II (University of Colorado, Boulder) » [https://www.coursera.org/learn/fpga-training-nios-ii Descriere] » [https://www.coursera.org/learn/fpga-training-nios-ii/home/welcome Pagina cursului] | * Expanded FPGA Training with NIOS II (University of Colorado, Boulder) » [https://www.coursera.org/learn/fpga-training-nios-ii Descriere] » [https://www.coursera.org/learn/fpga-training-nios-ii/home/welcome Pagina cursului] | ||
==Link-uri externe== | ==Link-uri externe== | ||
* [https://www.vhdl-online.de/vhdl_reference_93/start VHDL Reference '93] | |||
* [https://www.vhdl-online.de/vhdl_glossary/start VHDL Glossary] | |||
* [https://www.vhdl-online.de/synthesizeable_vhdl-model-library/start Synthesizeable VHDL-Model-Library] | |||
* [https://www.fpgarelated.com/showthread/comp.arch.fpga/51980-1.php Hilbert Transform in verilog or VHDL] | * [https://www.fpgarelated.com/showthread/comp.arch.fpga/51980-1.php Hilbert Transform in verilog or VHDL] | ||
* [https://www.intel.com/content/www/us/en/programmable/quartushelp/17.0/reference/glossary/glosslist.htm Glosar termeni Intel] | |||
Vezi și aceste două articole publicate pe [https://www.radioamator.ro radioamator.ro]: | |||
* [https://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=1397 Despre FPGA-uri și radioamatorism - partea I] | |||
* [https://www.radioamator.ro/articole/view.php?id=1404 Despre FPGA-uri și radioamatorism - partea a II-a] | |||
Versiunea curentă din 3 noiembrie 2026 22:06
Recent m-a cuprins "febra" circuitelor reprogramabile. Pentru cei mai puțin familiarizați cu acest domeniu, un circuit reprogramabil este compus dintr-un număr foarte mare de porți logice care se pot interconecta prin programarea unor conexiuni la nivelul matricei de siliciu. Programarea se face cu ajutorul unor platforme dedicate și printr-un limbaj cu care se poate proiecta un circuit la nivel hardware – HDL. Interconectarea suportă un număr aproape infinit de configurații. Astfel se poate proiecta la nivel hardware o configurație completă de porți logice care, împreună, generează o anumită funcționalitate. Marele avantaj este că, spre deosebire de circuitele cu logică predefinită, configurația unui circuit programabil poate fi modificată hardware prin... software. Circuitele cu logică [re]programabilă au mai multe avantaje, dar cele mai importante sunt cele legate de timpul și costul de implementare. De pildă, costurile de producție ale unui circuit specializat (ASIC – Application Specific Integrated Circuit) sunt de ordinul milioanelor de dolari din cauză că producția matricei de siliciu este foarte scumpă. În cazul unor erori, această matrice practic se aruncă la coș și trebuie luat totul de la capăt. Aceeași logică poate fi creată într-un circuit cu logică programabilă iar, în cazul unor erori, pur și simplu trebuie doar schimbat codul software care definește partea de hardware. Avantajul este evident. Din seria circuitelor cu logică programabilă, cele mai importante sunt CPLD-urile (Complex Programmable Logic Device[s]) și FPGA-urile (Field Programmable Graphic Arrays). Sunt mai multe diferențe între cele două categorii, dar principala diferență funcțională este că FPGA-urile au nevoie de o memorie externă (poate fi chiar un microcontroller) pentru a stoca configurația, care se încarcă în circuit la pornire. Pentru mai multe detalii aici, în secțiunea "Features".
În radioamatorism, FPGA-urile reprezintă alegerea ideală pentru o serie de proiecte care implică procesarea digitală a semnalelor. Se pot realiza arhitecturi DSP complexe cu un efort de programare mult mai mic decât în cazul DSP-urilor dedicate (care necesită cunoștințe serioase de C sau C++). Există, evident, un compromis între gradul de complexitate al circuitului și logicii sale și decizia de a alege între implementarea pe un FPGA sau pe un circuit DSP dedicat. Lărgimea de bandă pentru bus-ul de date este un factor determinant pentru alegere (mare = FPGA; mică–moderată = DSP). Decizia mai este ajutată și de oferta extrem de bogată de plăci de experimentare și prototipare cu FPGA-uri, cu prețuri extrem de avantajoase în comparație cu oferta similară pentru DSP-uri. Vezi, de pildă oferta de la Terasic și Digilent pentru plăci pe bază de FPGA-uri Intel (fost Altera) respectiv Xilinx.
Nu în ultimul rând trebuie menționat că există pe piața producătorilor de FPGA jucători mai mici decât Intel (fost Altera) și Xilinx. Lattice, de pildă, este specializat pe nișa circuitelor cu logică programabilă compacte, pentru dispozitive mobile și dedicate DSP ceea ce le face să fie foarte atrăgătoare pentru multe proiecte de radioamatorism care nu necesită complexitatea unor circuite cu foarte multe circuite logice.
1/11/2026 Aceste pagini reprezintă o colecție de informații obținute din diverse experimente personale. Deoarece volumul de informații a crescut, pe 1 noiembrie 2026 le-am organizat mai structurat, pe domenii de experimente.
Link-uri interne
- Toolchains — Suite de dezvoltare FPGA - în aceste pagini sunt informații despre diverse suite de dezvoltare care pot fi utilizate pe diverse platforme. Aici se găsesc și informații despre setarea mediului TerosHDL pentru dezvoltare HDL pe Mac.
- Comenzi TCL în Vivado
- Interfața Tcl în Vivado
- Despre Arty Z7 — Am achiziționat această placă pentru experimente HDL pe platforme Xilinx. Aici sunt informații despre ea.
Documentație
- Comparație între diverse plăci de dezvoltare cu FPGA
- Comparație între Digilent Arty A7-100T și Arty Z7 (Zynq-7000 Z7020)
- Bazele arhitecturii FPGA presupunând că ești un începător
- Ce face conceptul de „hardware lichid” atât de special?
- Proiecte FPGA pentru radioamatori
Exemple
- Numărător pe 4 biți - VHDL
- Divizor cu 16 – Verilog
- Sincronizare verticală pentru semnal video – Verilog
- Porți logice - Verilog
Cursuri recomandate
Coursera
- Introduction to FPGA Design for Embedded Systems » Certificat
- Hardware Description Languages for FPGA Design » Certificat
- Expanded FPGA Training with NIOS II (University of Colorado, Boulder) » Descriere » Pagina cursului
Link-uri externe
- VHDL Reference '93
- VHDL Glossary
- Synthesizeable VHDL-Model-Library
- Hilbert Transform in verilog or VHDL
- Glosar termeni Intel
Vezi și aceste două articole publicate pe radioamator.ro: